11.29.08
Du-ma aiurea
Vreau sa ma pierd. Chiar daca n-o mai vezi zambind…Chiar daca n-o mai vezi venind…Sa ma pierd in versuri, ritmuri, vreau sa ma pierd in ploaie. Zgomot de stropi pe pervaz, de lacrimi pe obraz, si vreau sa ma pierd. Cand n-ai sa ma mai chemi…Va fi ceasul stricat…Si multe sensuri noi…Pe chipul hasurat…
Canta-mi povestea…Du-ma aiurea si spune-mi ca nu-ti cer prea mult…Ies in ploaie sa simt stropii pe obraz, iar lacrimile se vor auzi pe pervaz. Pe pervazul cu flori. Cu flori uscate de vreme. Ma ofilesc si vreau sa ma pierd.
Du-ma aiurea….
Ce-mi repet de ieri
Mi-ai facut prea multe ca sa pot da inapoi.
O sa doara. Dar pe tine mai mult decat pe mine.
11.27.08
Nu inteleg
Doamne, vorbeam cu un amic zilele trecute despre unguri si despre faptul ca nu am nimic cu ei,si el glumea ca de fapt nu ii suport, pentru ca, vorba aia, sunt unguri. Dar cu toate ca ziceam in gura mare ca nu conteaza, cititi si voi ce am citit si eu azi, si sunt un pic cam scarbita.
11.26.08
Animale
11.21.08
Impresii cica
Metin mi-a spus ca ar trebui sa impartasesc niste impresii. Pai, mie personal mi s-a parut un test din liceu, numai ca intr-o sala mai mare, cu mai multi colegi, unii chiar pe care nu ii mai vazusem pana atunci. 
) Profu’: “Am marea placere de a ma recomnda colegilor care au venit acum pentru prima data, sunt Cutarica Boboc.” A starnit niste rasete pline de subinteles. Alte impresii nu mai am, pentru ca a trecut foarte repede, daca a durat jumatate de ora e bine, dat nu cred ca a fost asa lung. Am intrat acolo stresati, nu stiam la ce sa ne asteptam, si am iesit foarte energici si incantati de propriile rezultate, la care nu ne asteptam.
Profu’ de conta ruleaza pentru ca l-am intrebat daca pot pleca cu jumatate de ora mai devreme de la seminar, ca sa prind trenul, si mi-a dat drumu de tot, “ca sa nu fiu pe graba”.
Sunt acasa, si vroiam sa merg la liceu sa-l vad pe Profu’, dar scaunul tatalui meu e prea comod, cafeaua si tigarile prea bune, si muzica ma instiga la relax total.
In seara asta petreceeem. \:D/
Si uite asa am facut dintr-un post mai multe, si le-am rezolvat pe toate. ) Ne auzim…cititm zilele urmatoare. Sa aveti un week-end perfect!
11.20.08
Primul a trecut
A trecut si partialul, si mersi, Andrei, ai avut dreptate. As fi facut o mare varza daca pe la jumatatea timpului de examen nu mi-as fi spus sa ma calmez, pentru ca cred in mine. 
Acum abia astept sa plec acasa.
P.S. Profu’ de contabilitate ruleaza! \:D/
11.18.08
Urasc…
Urasc faptul ca trebuie sa ma supun anumitor tipare pentru a fi pe placul unor persoane. Urasc faptul ca trebuie sa zambesc atunci cand nu am nici un chef de viata, se soarele de afara, de mirosul de iarna sau de planurile pentru munte. Si totusi o fac, si totusi zambesc, glumesc, ma comport conform acestor tipare. Nu pentru ca asa trebui, sau asa e corect, ci pentru ca asa vreau, pentru ca unele persoane chiar merita.
Si totusi, partea care ma amuza si ma face sa zambesc comentariilor primite pe strada, este ca nu imi mai pasa ce spuneti sau ce pareri aveti. Eu stiu cine conteaza. Si cine nu e multumit cu felul meu de a fi, poate sa dispara, nu o sa ii simt lipsa.
11.17.08
Spune-mi ca nu-ti cer prea mult
Cand n-ai sa ma mai chemi
Va fi ecoul slab
Si camera de zi
Va fi-mbracata-n alb
Cand n-ai sa ma mai chemi
Va fi ceasul stricat
Si multe sensuri noi
Pe chipul hasurat
ref:
Canta-mi povestea
Sa nu mai uiti nicicand, nicicum
Adu-mi vestea
Din gura ta va suna bine oricum
Strange-mi lucrul
Si-arata-mi drumul cel mai scurt
Du-ma aiurea
Si spune-mi ca nu-ti cer prea mult…prea mult
Cand n-ai sa mai deschizi
Sertarul din priviri
Ramane-va inchis
In prada intipluit
Cand n-ai sa mai deschizi
Voi stii sa te ascult
Prin mii de ganduri prins
In pagini de demult
ref:
Canta-mi povestea
Sa nu mai uiti nicicand, nicicum
Adu-mi vestea
Din gura ta va suna bine oricum
Strange-mi lucrul
Si-arata-mi drumul cel mai scurt
Du-ma aiurea
Si spune-mi ca nu-ti cer prea mult…prea mult
11.13.08
Marti, 13
Cu exceptia ca azi nu marti. In rest, ghinionul acestei date si-a facut prezenta din plin astazi. Zi de cacaO, except the lovely coffee i had this morning with A. Am simtit efectiv cum timpul se dilata , cum, la fel ca in filme, limba secundarului de la ceas se chinuie sa se mai mute inca o unitate. Apoi se invartea prea repede de a putea si urmarita, si secundele zburau cu viteza unui avion cu reactie. Am ramas pe afara, cu cheia uitata in camera, doua colege au plecat acasa, am dat de a treia si m-am dus sa iau cheia de la ea, care ea era la Eroilor. La metrou oamenii nu cred ca se puteau misca mai incet decat atat. Ba da, doar daca stateau pe loc poate, POATE, ar fi fost posibil, dar nu cred. Iar mi-am bulit piciorul (de doua ori in aceeasi saptamana), de data asta insa ceva superficial, dar nu destul de. Bancomatele BT parca au intrat in pamant, asa ca am fost milostiva si le-am donat niste comision celor de la BRD…sau era BCR?…Who cares? Mereu le incurc. Macar am bani de tren pentru maine dimineata. Si nu in ultimul rand, cred ca toti bucurestenii care ar prefera sa se arunce intr-o prapastie decat sa te ajute au venit si s-au angajat la ASE sau la firma de protectie care functioneaza la ASE. Oficial, you fucking suck, you idiots! Prapastia va asteapta! Macar sunt singura in seara asta la camin si pot sa ma exteriorizez in voie! Ne mai auzim.
